Zona Transfăgărășanului – o destinație favorită pentru turismul activ

Divertisment

Transfăgărășanul, una dintre cele mai spectaculoase șosele montane din Europa, a devenit o destinație favorită pentru turismul activ, datorită oportunităților oferite de zona pe care o traversează.

Partea argeșeană a Transfăgărășanului (DN 7C) pornește din localitatea Căpățâneni, aflată la intrarea în defileul Argeșului, continuă pe malul stâng al lacului Vidraru și de-a lungul văii pârâului Capra, ajungând până la tunelul de la Bâlea Lac, la limita cu județul Sibiu. Porțiunea de șosea cuprinsă între Cabana Capra și Bâlea Cascadă este închisă șapte-opt luni pe an, din cauza stratului gros de zăpadă și a riscului de avalanșe, astfel că accesul în zonă este posibil, din noiembrie până în iunie, doar din direcția Curtea de Argeș.

Până în 1989, în zonă nu existau decât câteva hoteluri și cabane, total insuficiente față de potențialul turistic real. În ultimele două decenii însă, numeroși investitori privați au sesizat oportunitatea, astfel că au apărut, treptat, zeci de pensiuni și hoteluri, cu oferte dintre cele mai variate.

Deoarece întreaga porțiune argeșeană a Transfăgărășanului se află pe teritoriul unei singure localități, comuna Arefu, dezvoltarea turismului și-a pus amprenta și asupra dezvoltării comunității. Pe lângă locurile de muncă create, au început să apară și venituri tot mai însemnate la bugetul local.

‘Noi încasăm o cotă parte din impozitul pe terenuri și clădiri, din impozitul pe profit, din impozitul pe venit. (…) Pot spune că în jur de 25% din veniturile bugetare pe care le avem se datorează în prezent activităților din turism’, a declarat pentru AGERPRES primarul comunei Arefu, Gheorghe Stoican.

Potrivit edilului, spațiile de cazare sunt grupate în trei mari zone, în satele Arefu și Căpățâneni, în jurul lacului Vidraru și la Piscu Negru.

În cele două sate, aflate la limita zonei montane, există câteva zeci de pensiuni, unele de dimensiuni reduse, altele având dimensiunile și caracteristicile unor hoteluri. Turiștilor li se oferă spații de relaxare, meniuri tradiționale, iar în unele cazuri oaspeții au parte și de activități specifice agro-turismului.

În jurul lacului Vidraru s-au ridicat, mai ales în ultimii ani, câteva hoteluri de trei și patru stele, unele oferind facilități precum piscină interioară, saună, jacuzzi, bowling sau terenuri de tenis. Există însă și cabane sau pensiuni mai accesibile din punct de vedere al prețurilor.

Pe lângă posibilitatea de a pleca în drumeții montane, de a practica diverse sporturi sau de a merge la pescuit, turiștii pot face plimbări cu vaporașele, dar și cu hidrobiciclete, șalupele, bărcile cu vâsle sau caiacele pe lacul Vidraru. De asemenea, pot fi închiriate biciclete și ATV-uri, iar unele cabane oferă chiar și facilități pentru cantonamente ale unor locuri de sportivi.

În zona Piscu Negru, aflată aproape de limita golului alpin, la peste 1.200 de metri altitudine, s-a conturat în ultimele două decenii o adevărată mini-stațiune montană. Spațiile de cazare au fost construite ad-hoc, fără un plan prestabilit, iar după formarea nucleului inițial de pensiuni și restaurante, și alți investitori au început să ridice hoteluri în apropiere.

De la Piscu Negru, la fel ca și de la Cabana Capra, situată la o altitudine de aproape 1.600 de metri, cei pasionați de alpinism pot pleca pe numeroase trasee marcate, care ajung pe creasta Făgărașului. Pe timp de iarnă, turiștii au la dispoziție și câteva pârtii de schi, însă de dimensiuni destul de reduse.

Ultima atracția a zonei o reprezintă însă parcurile de aventură. Există deja două astfel de parcuri, în suprafață totală de aproape 9.000 de metri pătrați, concepute de salvamontistul Aurelian (Relu) Nica, alpinist cu aproape trei decenii de experiență.

„Adventure Park Capra”, construit lângă Cabana Capra, a fost inaugurat la sfârșitul anului 2008. Parcul, cu o suprafață de aproape 3.000 de metri pătrați, se află la altitudinea de 1585 de metri, fiind singurul din țară amenajat în zona golului alpin. Parcul include, printre altele, un pod suspendat, un pod nepalez, tiroliene, leagăne suspendate și o zonă pentru tir cu arcul.

Al doilea parc de aventură de pe Transfăgărășan, „Parcul din lemn”, se întinde pe o suprafață de aproape 6.000 de metri pătrați, într-o pădure din zona Piscu Negru. Parcul are două trasee, unul de dificultate medie destinat adulților și unul pentru copii. Turiștii mai au la dispoziție două tiroliene peste râu, dintre care una lungă de peste 100 de metri, un traseu de pregătire militară și un poligon de tir cu arcul.


Dezvoltarea de până acum a zonei Transfăgărășanului s-a datorat aproape exclusiv inițiativelor private. De mai mulți ani este vehiculată și perspectiva apariției unor stațiuni montane în adevăratul sens al cuvântului, însă totul depinde de găsirea surselor de finanțare.

Un master-plan pentru dezvoltarea turistică a zonei montane a județului Argeș a apărut încă din anul 2008. Documentul a fost realizat, la inițiativa Consiliului Județean Argeș, de către Agenția de Implementare a Proiectelor de Dezvoltare, cu sprijinul unor consultanți francezi.

Master-planul prevedea și amenajarea a două stațiuni turistice cu acces de pe Transfăgărășan, una în zona Ghițu-Moliviș și alta în zona Cumpăna, pe malul lacului Vidraru.

Sarcina gestionării primului proiect a revenit Asociației de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Molivișu, constituită prin asocierea administrațiilor locale din comunele Arefu, Brăduleț și Cicănești cu Consiliul Județean Argeș.

Proiectul „Crearea infrastructurii generale și specifice activităților de turism din arealul climatic Ghițu-Molivișu” are o valoare totală de peste 73 de milioane de lei, din care 54,7 milioane de lei sumă eligibilă. Partea de cofinanțare pe care trebuie să o asigure ADI Molivișu este de 27 de milioane de lei, iar partea nerambursabilă de la Uniunea Europeană este de 25 de milioane de lei.

Proiectul constă în realizarea serviciilor de utilități publice, adică alimentare cu apă, canalizare și infrastructură rutieră, amenajarea a două pârtii de schi, una dotată cu instalație de transport pe cablu mixtă telegondolă-teleschi și una dotată cu un covor rulant, precum și construirea unui observator turistic la 1.620 de metri altitudine.

În zonă ar urma să fie construite și două micro-hidrocentrale, care vor asigura o parte din energia electrică necesară stațiunii și vor putea fi vizitate de turiști. De asemenea, va fi amenajată o bază de agrement la baza uneia dintre pârtii.

Stațiunea turistică Vidraru va fi compusă din opt cartiere ale căror amplasamente au fost deja stabilite, spațiile de cazare, agrement și alimentație publică urmând să fie construite de investitori privați.

Contractul de finanțare a fost semnat încă din anul 2012, de atunci fiind parcursă procedura de licitație, de selecție a ofertanților. Anunțul de începere a execuției a fost publicat pe 18 aprilie 2013, dar de atunci s-a realizat doar organizarea de șantier, începerea efectivă a lucrărilor fiind întârziată din cauza problemelor legate de obținerea creditelor necesare cofinanțării.

În cazul celeilalte stațiuni, lucrurile s-au mișcat și mai greu. Proiectul ‘Dezvoltarea infrastructurii generale specifice activităților de turism din zona Lacul Vidraru-Cumpăna’, a cărui valoare este estimată la 16 milioane de lei, ar putea beneficia, la rândul său, de o finanțare parțială din fonduri europene, dar demersurile făcute până în prezent de autoritățile din Argeș nu au avut rezultatul scontat.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook

Lasă un răspuns Anulează răspunsul