Peștera Dâmbovicioara și Poiana cu narcise Negrași

Divertisment

Modelarea rocilor calcaroase a generat un relief de suprafață reprezentat prin turnuri, stânci ascuțite și pereți verticali, completat de un relief carstic subteran, reprezentat în principal din peșteri. Astfel, în bazinul hidrografic al Dâmbovicioarei se găsesc circa 50 de peșteri, cele mai importante fiind Dâmbovicioara, Peștera de la Gura Defileului, Peștera Labirintului etc.

Situată în partea de sud a Masivului Piatra Craiului, pe versantul stâng al văii Dâmbovicioarei, peștera cu același nume s-a format ca urmare a acțiunii apei asupra peretelui poros, din calcar.

Zona este de un pitoresc aparte, datorită micilor cascade și repezișuri de pe cursul Dâmbovicioarei. Aspectele de amănunt ale morfologiei cheilor sunt completate de limbile de grohotiș, care coboară din micile culoare situate la partea superioară a versanților până în apropierea firului văii, de mici polițe structurale și de un bogat microrelief rezidual.

Cheile Dâmbovicioarei sunt parte a Parcului Național Piatra Craiului, o zonă ce cuprinde masivul cu același nume, pe un areal de aproximativ 25 km între Zărnești și Rucăr. Muntele Piatra Craiului a devenit rezervație naturală în anul 1938, fiind declarat parc național printr-un ordin ministerial emis în anul 1990. Parcul Național Piatra Craiului se extinde pe raza județelor Brașov și Argeș, incluzând suprafețe aparținând localităților Zărnești, Moeciu, Bran, Rucăr și Dâmbovicioara. Întreaga zonă abundă în peisaje minunate, constituindu-se într-un obiectiv turistic obligatoriu de vizitat.

Cunoscută încă din secolul al XVI-lea, atunci când localnicii o foloseau pe post de ascunzătoare în calea cotropitorilor, peștera a servit de-a lungul timpului și ca loc de reculegere pentru pustnici sau ascunziș pentru tâlhari.

Peștera Dâmbovicioara, în prezent amenajată și iluminată, este formată dintr-o galerie unică, cu o lungime totală de 550 metri, dintre care numai 245 metri sunt accesibili turiștilor, restul galeriei fiind închisă cu un grilaj metalic pentru protejarea populației de lilieci ce trăiește în peșteră. Galeria are lățimi ce variază între 3-4 m și înălțimi de 4-5 m, cu puține ramificații, de dimensiuni mici. După 150 m de la intrare, galeria se îngustează foarte mult. Peștera este caldă, cu o temperatură de 10-12 °C și cu o umiditate moderată, iar pârâul care a generat-o are, în prezent o altă albie. Galeria se leagă de exterior printr-un horn înalt de 10 m, care furnizează un slab curent de aer.

Atracțiile peșterii sunt reprezentate de formațiunile geologice deosebite (laba de urs, aripa de acvilă, cap de șarpe, piele de tigru, etc.), precum și de povestea ieșirii secrete astupate ulterior de localnici.

Rezervația naturală „Poiana cu narcise Negrași” este situată în lunca râului Dâmbovnic, în comuna Negrași, jud. Argeș și este cea mai sudică poiană cu narcise a României.

Comuna Negrași este situată în partea de sud-est a județului Argeș, la o distanță de 45 km de municipiul Pitești și la 30 km de Costești, orașul cel mai apropiat, ocupând o suprafață de 76 kmp. Relieful este alcătuit din partea nordică a Câmpiei Neajlovului, teritoriul comunei fiind străbătut de râul Dâmbovnic și pârâul Mozacu.

Poiana cu narcise Negrași a fost declarată rezervație naturală la 24 iunie 1966 și este ocrotită pentru valoarea științifică deosebită a speciei, dar și pentru valoarea peisagistică a covorului cu narcise.

Pe o suprafață de 4,1 ha, la fiecare sfârșit de aprilie și început de mai, florile din specia Narcissus stellaris înfloresc bucurând ochii privitorilor. Narcissus stellaris (ssp. radiiflorus), ca cele de la Negrași sunt o specie de narcise care populează în general locurile depresionare umede, înflorirea și menținerea acestora pe întreaga durată a lunii mai fiind favorizată și de poziția sudică a Negrașiului.

Narcisele de la Negrași sunt numite popular ”coprine” de localnici, dar au și alte denumiri în alte zone ale țării și anume: ghiocei de munte, cocorite, zarnacade, rușculițe în funcție de regiunea de proveniență. Narcisa de câmp de la Negrași este de origine mediteraneană și se deosebește de narcisa de grădină (Narcissus poeticus) prin aceea că are tulpina mai subțire, frunzele mai înguste, florile mai mici și gulerașul scurt, de culoare gălbuie, tivit cu un fir roșu. Specia Narcissus stellaris are un ciclu de viață apropiat de al lalelei obișnuite și trebuie să treacă floarea ca să facă din nou bulbi pentru a asigura o nouă generație. Când se deschid, florile fragile au o coronulă cu margini roșii și petale de culoarea untului.

Cu prilejul înfloririi lor, în prima duminică din luna mai, se organizează Sărbătoarea Narciselor, eveniment celebrat printr-o serie de activități și manifestări cultural-artistice adunate și promovate în cadrul unui spectacol folcloric și prin organizarea unei mese câmpenești, care marchează și ziua comunei Negrași.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook

Lasă un răspuns Anulează răspunsul