Mănăstirea Robaia, cu o tradiție seculară care coboară până în veacul al XIV-lea, este amplasată în zona central-nordică a județului Argeș, pe cursul pârâului Robaia, unul din afluenții principali ai râului Vâlsan. Este situată la aproximativ 7 kilometri de comuna Mușătești, în zona deluroasă a pârâului Robaia, fiind înconjurată de păduri de fag, gorun și conifere, potrivit site-ului https://manastirearobaia.
Complexul monahal aparține de Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, iar în ultimii 20 de ani a beneficiat de un amplu proces de renaștere administrativă și duhovnicească, au fost restaurate biserica și turnul-clopotniță și au fost construite casa chiliilor, agheazmatarul, paraclisul fântânii de leac și troița din Poiana „La Pustnici”. În această perioadă a crescut și obștea monahală formată din monahii.
Având hramul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, biserica datează din anul 1654 și este ctitorită de Sava Șofarul din Mușătești și soția sa, Livera. Ridicat în formă de cruce greacă, lăcașul a trecut de-a lungul timpului prin mai multe refaceri.
Biserica cuprinde un mic pridvor închis, naos cu două abside poligonale, la fel și absida altarului. Între pronaos și naos, trei arcade susținute prin două coloane de zid îngustează spațiul, iar o altă arcadă desparte naosul de altar.
De-a lungul timpului, planul bisericii a suferit diverse modificări, cele mai importante fiind făcute în timpul starețului Visarion, în secolul al XIX-lea. Pridvorul închis, adăugat ulterior construcției la început de lemn, a fost înlocuit cu unul de zid. Prin adăugarea pridvorului, intrarea de pe latura sudică a pronaosului a fost acoperită și mutată în pridvor.
Construcția are la exterior pereții albi, fără pictură, împărțiți în registre cu o geometrie simplă. Într-o firidă, deasupra intrării în pridvor se află icoana Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, ocrotitorul mănăstirii.
În interior, catapeteasma și mobilierul din lemn au ornamente florale, iar ușile împărătești sunt traforate în arcuri fine. Pictura, realizată în 1848 de către Teodosie monahul, a fost restaurată între anii 1993-1994. Pictura din pridvor, aplicată peste o alta mai veche din anul 1901, realizată de pictorul Th. Petrescu, a fost restaurată în anul 2003.
În stânga naosului se află icoana Zastupnița, sau Ocrotitoarea, realizată în secolul al XVIII-lea, înfățișând pe Maica Domnului cu pruncul Iisus.
Spațiul eclezial restrâns, interiorul simplu și armonios dau o atmosferă de smerenie și familiaritate specifice bisericilor ortodoxe românești, potrivit sursei citate.
Așezământul de la Robaia include și un turn-clopotniță. Construit în anul 1857, pe temeliile unei vechi clopotnițe, acesta prezintă trei niveluri: la parter se află un gang de intrare în incinta mănăstirii; la etajul I, o încăpere, iar la etajul al II-lea este camera clopotelor.
Turnul-clopotniță a fost construit din piatră și cărămidă, pe un plan pătrat, având latura de 4,50 m. În anul 2000 construcția a suferit ample operațiuni de consolidare și restaurare, implicând înlocuirea planșeelor de lemn cu altele de beton și întărirea zidăriei cu sâmburi de beton. Scara de lemn spre etaj, amplasată în gang, care afecta considerabil accesul în incintă, a fost înlocuită cu o scară exterioară inclusă într-o construcție din zidărie.
De asemenea, șarpanta de lemn a fost integral refăcută și acoperită cu tablă de aramă din secolul al XIX-lea, preluată de la Biserica Domnească din Curtea de Argeș, iar gangul s-a închis cu o poartă tradițională din lemn, decorată cu ținte și platbenzi metalice specifice epocii zidirii turnului.
După anul 2000, aici au fost construite chilii, care încadrează spre est și vest parterul turnului-clopotniță, accesul fiind asigurat prin pridvoare prevăzute cu stâlpi de lemn ciopliți în motive tradiționale. Finisarea chiliilor s-a făcut în aceeași manieră ca și turnul-clopotniță și sunt acoperite cu tablă de aramă.
Mănăstirea Robaia a fost locul de refugiu al Sfântului Cuvios Mărturisitor Sofronie de la Cioara, prăznuit în 21 octombrie. Cuviosul Sofronie era de loc din satul Cioara-Sebeș, județul Alba, și a primit schima monahală la una din sihăstriile Țării Românești.
În anul 1756, întorcându-se în satul natal, a întemeiat o mică sihăstrie în pădurile din împrejurimi, cunoscută sub numele de „Schitul Cioara”.
Cuviosul Sofronie de la Cioara s-a aflat în fruntea mișcării de apărare a Bisericii Ortodoxe Române în Transilvania, împotriva unirii cu Roma. În 1760, a convocat o adunare de preoți și credincioși care a întocmit memorii către Curtea de la Viena și guvernul Transilvaniei, prin care se cerea episcop ortodox, restituirea bisericilor și eliberarea celor închiși pentru credința ortodoxă.
În urma vastei acțiuni de distrugere a mănăstirilor și schiturilor ortodoxe din Transilvania, condusă de generalul Bukow, Sfântul Sofronie a trecut în Țara Românească și s-a stabilit la Schitul Robaia.
Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofronie de la Cioara a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română în anul 1955, numărându-se în ceata sfinților mărturisitori. AGERPRES
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.