Monumentul Eroilor de la Mateiaș, cunoscut și sub numele de Mausoleul de la Mateiaș, este un monument istoric și cultural de excepție dedicat eroilor din Războiul de Întregire Națională dintre anii 1916-1918.
Situat pe Dealul Mateiaș, în comuna Valea Mare-Pravăț din județul Argeș, pe Drumul european E 574 (DN73) care leagă orașele Câmpulung și Brașov, monumentul este format dintr-un mausoleu, un muzeu istorico-militar, un basorelief cu o cupă din piatră de Albești în care arde o flacără veșnică în amintirea soldaților care s-au jertfit.
În zona Mateiașului, Grupul Nămăiești — condus de Generalul Traian Găiseanu — având în componență diviziile 22 și 12 Infanterie, a reușit să reziste unui inamic net superior echipat și mult mai bine pregătit, în perioada 25 septembrie/8 octombrie-10/23 noiembrie 1916. Prin luptele duse aici, a fost oprită înaintarea Puterilor centrale spre Câmpia Română, dar din cauza străpungerii frontului pe Jiu, soldații celor două divizii au primit ordin să se retragă — neînvinși — pe 16/29 noiembrie 1916, spre Târgoviște.
Mausoleul a fost ridicat între anii 1928-1935 de către constructorul De Nicolo, după planurile arhitecților Dumitru Ionescu-Berechet și State Baloșin, la inițiativa locuitorilor din Câmpulung Muscel, cu sprijinul Societății „Cultul Eroilor”. La construcția sa a fost utilizat în principal calcar de Albești.
Impresionantul edificiu este compus din două corpuri. Primul corp, orizontal, adăpostește osuarul, pe pereții căruia sunt montate plăci de marmură cu numele unor militari căzuți la datorie. La subsolul construcției au fost așezate într-o criptă de marmură neagră osemintele a peste 400 de soldați și ofițeri, aduse din cimitirele localităților învecinate sau direct de pe câmpul de luptă. Cel de al doilea corp, vertical, are forma unui turn cu foișor, spre care duce o scară în spirală. Pe pereții laterali ai acestuia sunt așezate 31 de plăci de marmură, pe care au fost dăltuite numele celor peste 2300 de eroi români ce au căzut în luptele pentru apărarea plaiurilor muscelene.
Monumentul a fost supus unor lucrări de reparații în perioada 1945-1976, din cauza infiltrațiilor de apă prin zidurile de calcar, iar în anul 1978 au fost întreprinse lucrări de consolidare în urma fisurilor provocate de Cutremurul din 4 martie 1977.
În perioada 1980-1984, Mausoleul a fost restaurat, căpătând înfățișarea unui impunător complex monumental. A fost extins prin construirea unei terase de paradă, a unor impozante scări de acces „sculptate una câte una cu o daltă și un ciocan, timp de 4 ani, în ploaie, soare, frig, zăpadă, de către constructorul Tiru Constantin,din comuna Rucăr”. De asemenea, s-au construit camere muzeale, un basorelief de 16 m lungime și 3,5 m înălțime executat de sculptorul Adrian Radu din Câmpulung, care ilustrează scene de luptă și chipuri de eroi, precum și cupa din piatră de Albești în care arde o flacără veșnică în amintirea eroilor căzuți la Mateiaș. Interiorul, pictat inițial în tempera de Olga Greceanu având ca temă eroismul Armatei române și colaborarea cu Aliații, deteriorat din cauza condițiilor climatice, a fost înlocuit cu mozaicuri tip „Murano”.
La intrarea în mausoleu, pe un parapet din beton, de formă semicirculară, se află înscrise cu litere aurite două texte ce glorifică sacrificiul eroilor, astfel: în partea stângă — „Pentru onoarea patriei și a drapelului, pentru făurirea unității României, noi am apărat pământul sfânt al țării, lăsându-vă vouă, generațiile viitoare, o națiune liberă și independentă”; în partea dreaptă — „Ne plecăm cu venerație în fața sacrificiului suprem al bravilor eroi ai neamului, apărători demni și viteji ai ființei noastre naționale, iar la chemarea patriei vom ști să ne jertfim și noi pentru păstrarea independenței și suveranității României”.
La baza monumentului a fost construit un muzeu istorico-militar cu două săli mari, unic în țară, în cadrul căruia vizitatorii pot cunoaște contribuția României în prima conflagrație mondială și importanța luptelor din zonă în toamna anului 1916. Astfel, într-o încăpere sunt expuse momente de luptă în cadrul Primului Război Mondial, în special din luptele purtate în zona culoarului Rucăr-Bran, dar și obiecte specifice frontului: documente, ziare, hărți, uniforme de soldați, steme, medalii, obuze sau cartușe. În cea de-a doua încăpere sunt expuse mai multe diorame care reprezintă luptele purtate de către soldații români și un post de comandă, vizitatorii putând simți, prin efectele vizuale și sonore, că sunt pe câmpul de luptă alături de eroii patriei. Dioramele sunt tablouri de dimensiuni mari formate din mai multe planuri care sub efectul unor jocuri de lumini oferă vizitatorilor (poziționați în întuneric) impresia realității.
Inaugurarea Complexului Memorial Mateiaș a avut loc în ziua de 24 Octombrie 1984, în prezența a peste 3000 de participanți, moment în care a fost aprinsă flacăra veșnică, a fost aliniată o gardă de onoare, au fost depuse coroane, s-a intonat Imnul de Stat și s-au arborat drapele.
Monumentul Eroilor de la Mateiaș este înscris în „Lista monumentelor istorice”, actualizată prin Ordinul ministrului Culturii și Cultelor nr.2314/8 iulie 2004. Reprodus pe mai multe timbre și cărți poștale, acesta a devenit un obiectiv turistic reprezentativ pentru țara noastră.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook